Normele
ecleziastice în 2018 zile de perioade de repaus alimentar si abstinenta |
În
fiecare miercuri și vineri a anului, cu excepția celor marcate cu nici
Postul Mare.
La fel cum există momente de sărbătoare în Biserică, există, de asemenea,
perioade de repaus alimentar. Isus Hristos Însuși adesea postit și a
recomandat ca oamenii postit. Postul nu este un set de retete pentru
dieta si nu se face pentru a se conforma cerințelor legislative. Postul,
însoțit de rugăciune, este o disciplină spirituală care ajuta corpul
și sufletul și permite omului să se apropie de Dumnezeu, mai ales în
perioadele de pregătire pentru marile sărbători ale Bisericii. Postul
nu este eliminarea totală a produselor alimentare, așa cum s-ar putea
crede în mod greșit, dar ajustați-l după cum urmează: eliminarea vinului
(și alcool), proteine și ulei de animale (carne, pește, ouă, unt,
produse lactate ...) și consumă doar pâine, paste, orez, masline, legume
si legume (crude sau fierte), fructe proaspete sau conservate, etc.
fructele de mare sunt de asemenea permise: crustacee - cum se spune
- nu sunt considerate nici pește, nici pasăre..
|
Botezul
Domnului (5
ianuaire) Digiuno
Solennità dell'Epifania e Teofania di Dio. |
 Biserica ortodoxa
sarbatoreste Boboteaza sau Botezul lui Iisus Hristos la data de
6 ianuarie. Boboteaza reprezinta incheierea ciclului asa-numitelor
12 zile ale sarbatorilor de iarna, care incep pe 24 Decembrie
in Ajunul Craciunului. In limba greaca, cuvantul Boboteaza este
supranumit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin Aratarea
Domnului, si anume a Sfintei Treimi. In Biblie Ioan Botezatorul
este mentionat si considerat ca fiind inaintemergatorului lui
Iisus Hristos. De asemenea, se considera ca acesta a raspandit
venirea acestuia, indemnandu-i pe iudei la pocainta. In Evanghelie
se relateaza că Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat
de catre Ioan. Acesta, in momentul in care l-a vazut a rostit
urmatoarele cuvinte: „Iata mielul lui Dumnezeu, cel ce spala pacatul
lumii”. De asemenea, odata cu sarbatoarea de Boboteaza apar si
anumite traditii si obiceiuri pe care oamenii le tin cu sfintenie.
Conform acestei relatari, iesind din apa Iordanului, Iisus ar
fi spus „cerurile s-au deschis si duhul lui Dumnezeu s-a varsat,
coborandu-se ca un porumbel si venind peste el. Si glas din ceruri
zicand : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”. |
Postul
Sfintelor Pasti / Postul Mare (20 febbraio al 23 Aprile ) |
 Postul
Pastilor este precedat de Saptamana Alba sau a Branzei, perioada in
care nu se mai mananca alimente din carne, ci doar branza, lapte si
oua. Miercuri si vineri, in Saptamana Alba, se mananca si peste. Saptamana
Alba sau a Branzei incepe luni, dupa Lasatul secului de carne. Ortodocsii
nu mai mananca alimente cu carne sau carne, in schimb toata saptamana
pot fi consumate produse precum lapte, branza si oua. In plus, in zilele
de miercuri si vineri se poate manca si peste, fiind zile cu dezlegare
la peste . Din Duminica in care se lasa sec de carne nu se mai fac nunti.
De altfel, nunti nu se fac tot postul si nici in Sapatamana luminata.
Postul Pastelui are loc inaintea Invierii Mantuitorului nostru Iisus
Hristos si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi
importante. Oamenii mai numesc acest post si Postul Mare. Postul Mare
dureaza patruzeci de zile, la care se adauga saptamana Patimilor. Motivul
principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor
care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi,
Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala
pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus
Hristos. Tinand seamana ca Postul Mare aduce aminte de postul celor
40 de zile tinute de Mantuitor inainte de inceperea activitatii Sale
mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit si Paresimi. In primele secole
se obisnuia sa se posteasca doar in Vinerea Patimilor, sau doar doua
zile inainte de Pasti sau o saptamana. |
Postul
Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (4
iunie – 28 iunie) |
 Postul
Sfintilor Apostoli mai este cunoscut si sub denumirea populara de Postul
Sampetru. Acesta este randuit de catre Biserica Ortodoxa in cinstea
Apostolilor Petru si Pavel, dar si in amintirea obiceiului acestora
de a posti mereu inainte de a intreprinde acte importante. In trecut,
acest post mai era cunoscut si sub denumirea de Postul Cincizecimii,
datorita tuturor darurilor Sfantului Duh, care au ajuns la Sfintii nostri
Apostoli.
Primele atestari ale Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel dateaza
din secolul IV d. Hr, fiind consemnate in Constitutiile Apostolice.
Ulterior, informatii referitoare la acest post se vor gasi si la Sfantul
Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, dar si la Leon cel Mare.
Conform oamenilor de stiinta, acest post obisnuia sa se tina doar in
cercurile monahale. Abia apoi a ajuns sa se extinda si in randul credinciosilor.
Acest post nu are niciodata o data fixa, dat fiind faptul ca inceputul
acestuia se stabileste in functie de data in care cad Sfintele Pasti.
Anul acesta postul a inceput luni, 8 iunie si tine pana pe 28 iunie.
Postul incepe mereu in lumea de dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima
duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Pentru a putea determina
durata acestui post, se aplica aceasta regula: numarul de zile de la
data Invierii (inclusiv) si pana la 3 mai, atatea zile tine si postul.
In Postul Sampetrului, sambata si duminica este dezlegare la peste.
De asemenea, dezlegarea le peste este si pe data de 24 iunie, moment
care marcheaza sarbatorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.
Mai mult, dezlegare la peste este si lumea, martea si joia, daca in
aceste zile se sarbatoreste un sfant cu doxologie marie si cu cruce
neagra in calendar. Daca o astfel de sarbatoare pica intr-o zi de miercuri
sau vineri, se face dezlegare si la untdelemn si vin. Daca praznuirea
Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade intr-o zi de miercuri sau vineri,
in aceste zile se face dezlegare la peste, vin si ulei.
|
Postul
Adormirii Maicii Domnului (
1 august – 14 august) |
 Postul
Adormirii Maicii Domnului este reprezinta unul dintre cele mai importante
posturi pe care credinciosii trebuie sa le tina de-a lungul anului.
Ca durata, acesta este mai scurt doar decat Postul Pastelui si cel
al Craciunului. Postul Postul Adormirii Maicii Domnului incepe de
regula la data de 1 august si tine doua saptamani (1-15 august).
Lasata secului are loc pe 31 iulie insa, in cazul in care aceasta
zi pica miercurea sau vinerea, se lasa secul in cursul serii zilei
de 30 iulie iar postul incepe pe 31 iulie. Traditional, acest post
mai poarta denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santamariei, fiind
postul care pregateste crestinii ortodocsi de cele doua praznice
extrem de importante care au loc in luna august: Schimbarea la Fata,
care are loc pe 6 august si Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare
praznuita de catre Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 15 august.
Data acestui post a fost stabilita candva in secolul al V-lea, odata
cu dezvoltarea cultului Maicii Domnului. La inceputurile postului,
durata acestuia diferea pentru crestini. Cei din Antiohia obisnuiau
sa posteasca doar o zi, pe 6 august, in timp ce credinciosii din
Ierusalim posteau timp de opt zile. De asemenea, unii crestini obisnuiau
sa posteasca intreaga luna august, pe cand altii faceau acest lucru
in luna septembrie. Uniformizarea duratei si a datei postului Adormirii
Maicii Domnului s-a intamplat in secolul al XII-lea, in cadrul sinodului
local din Constantinopol din anul 1166. Acesta a fost condus de
care patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Cu acest prilej s-a
hotarat ca postul sa se tina incepand de pe data de 1 august si
sa ia sfarsit doua saptamani mai tarziu, pe 15 august, zi in care
Biserica o praznuieste Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara.
De asemenea, exista randuiala de savarsire a slujbei de Vecernie
in perioada acestui post impreuna cu cele doua Paraclise ale Fecioarei
Maria, iar in ajunul praznicului, Prohodul Maicii Domnului. Postul
Adormirii Maicii Domnului nu se rezuma la infranarea de la anumite
alimente, ci, mai degraba, de la toate lucrurile care ne despart
de bunul Dumnezeu. Nu este suficient abtinerea de la anumite alimente,
ci ar trebui sa ne oprim din savarsirea de pacate. In aceasta perioada
credincosii nu ar trebui sa fie mahniti de faptul ca nu vor consuma
alimente de „dulce”, deoarece prin refuzul consumarii acestor alimente
ne vom putea bucura de darurile pe care Dumnezeu ni le va oferi.
Postul Adormirii Maicii Domnului nu este menit sa determine credinciosii
sa isi dispretuiasca trupul, prin prisma faptului ca in fiecare
luni, miercuri si vineri pana la orele 15:00 se recomanda ajunare,
iar mai apoi se poate consuma doar mancare uscata iar in zilele
de marti si joi sa se consume mancare fara ulei. Rostul acestui
post este de a crea o armonie perfecta intre trup si suflet, cautand
ca acestea doua sa fie mangaiate. |
Taierea
Capului Sfantului Ioan Botezatorul t
(29 august) Post
|
 Taierea
Capului Sfantului Ioan Botezatorul este sarbatorita de catre Biserica
Ortodoxa in fiecare an la data de 29 august. Acesta s-a nascut
in cetatea Orini, fiu al Elisabetei si al preotului Zaharia. I-a
fost atribuit supranumele de „Inaintemergatorul” datorita faptului
ca a anuntat venirea lui Hristos.
Conform Evangheliei, Irod, in cadrul celebratii zilei sale de nastere,
ordona taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei.
In acea perioada, Ioan Botezatorul era in temnita din Castelui lui Irod
de la Maherus. Motivul intemnitarii este unul simplu: Ioan il critica
public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovada alaturi de
Irodiada, sotia fratelui sau. Urandu-l pana in maduva oaselor, aceasta
ii cere fiicei sale, Salomeea sa ii spuna lui Irod ca doreste capul
lui Ioan ca rasplata. Irod, de teama ca Ioan Botezatorul ar putea invia,
decide doar trupul acestuia sa fie dat ucenicilor pentru a fi inmormantat
la Sevastia, pe cand capul sau a fost ingropat de catre Irodiada in
curtea sa.
Conform traditiei, Sfanta Ioana este cea care a luat capul Sfantului
Ioan din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim in multele Eleonului.
Acolo a ramas pana pe vremea imparatilor Constantin si Elena, care au
dus capul la Emesa, Siria. Asadar, cea de-a doua aflare a capului Sfantului
Ioan Botezatorul a luat loc la Emesa in anul 453.
Ulterior, pe vremea luptei intreprinse impotriva icoanelor, capul sau
a fost ingropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de catre Sfantul
Ignatie la Constantinopol in anul 860. In timpul cruciadelor, o parte
a capului sau a fost luata de la Constantinopol de catre latini si a
fost dusa la o biserica din Amiens.
Aceasta sarbatoare reprezinta ultima mare sarbatoare a anului bisericesc,
avand in vedere ca acesta se incheie pe 31 august.
|
Inaltarea
Sfintei Cruci (14
septembrie)Post |
 Biserica
Ortodoxa sarbatoreste Inaltarea Sfintei Cruci in fiecare an pe
14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sarbatoare inchinata
cinstirii lemnului sfant.
Tot astazi se sarbatoreste amintirea a doua evenimente extrem
de importante din istoria Sfintei Cruci: In primul rand, Aflarea
Crucii pe care Mantuitorul nostru Iisus Hristos a fost rastignit
si inaltarea acesteia in fata poporului de catre episcopul Macarie,
la 14 septembrie 335.
De asemenea, Aducerea Sfintei Cruci de la paganii persi din anul
629, pe vremea imparatului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o
la mare loc de cinste in biserica Sfantului Mormant al Sfintei
Cruci din Ierusalim. Gasirea Sfintei Cruci s-a produs in urma
poruncii Sfintei imparatese elena, mama Sfantului Imparat Constantin
cel Mare. Datorita eforturile facute de Elena, la Golgoga au fost
gasite trei cruci. Iar pentru a descoperi care a fost crucea pe
care Mantuitorul a fost rastigniti, Macarie le spune sa puna o
femeie moarta pe fiecare cruce in parte. Odata ce a atins Sfanta
Cruce, femeia invie, fapt care ii face pe cei prezinti sa se bucure
ca au gasit crucea pe care Hristos a fost rastignit. Dupa savarsirea
acestei minuni, Patriarhul din Ierusalim porunceste ca Sfanta
Cruce sa fie inaltata la loc inalt, de unde sa poata fi vazuta
de intreg poporul. Pe cand imparatul persan Hosroe a reusit sa
cucereasca Ierusalimul, a luat cu el si Sfanta Cruce in Persia,
unde va ramane 14 ani pana cand Hosroe este invins de Heraclie,
care duce Crucea Mantuitorului la Ierusalim. Aceasta sarbatoare
extrem de important se serbeaza cu post, aducand aminte tuturor
credinciosilor de patimile si moartea Mielului lui Dumnezeu. Poti
vedea aici toate datinile, obiceiurile, traditiile dar si superstitiile
de Inaltarea Sfintei Cruci.
|
Postul
Nasterii Domnului (
15 noiembrie – 24 decembrie) |
 Postul
Nasterii Mantuitorului sau Postul Craciunului, asa cum este cunoscut de
catre toti credinciosii este tinut cu strictete de credinciosii in intreaga
lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne da putinta curatarii trupesti
si sufletesti. Acesta inchipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului
Moisi, dar si postul patriarhilor din Vechiul Testament. La fel precum
cei de atunci asteptau venirea Mantuitorului pe Pamant cu post si rugaciune,
asa se cuvine ca toti credinciosii sa astepte si sa intampine prin ajunare
Mielul lui Dumnezeu nascut din Fecioara Maria. Acest post tine 40 de zile,
incepand cu data de 15 noiembrie si sfarsind la 25 decembrie, lasand sec
in seara Sfantului Filip, pe 14 noiembrie. Totusi, daca aceasta zi cade
fie miercurea, fie vinerea, postul incepe inca din seara zilei de 14 noiembrie.
In acest post credinciosii ar trebui sa consume mancaruri de post (in
lipsa de idei, puteti vedea aici o colectie de retete pentru post). In
acest post se obisnuieste ca toti credinciosii sa posteasca de carne,
branza si oua, in timp ce lunea miercurea si vinerea se consuma mancare
fara ulei (de exemplu, cartofii fondanti) si fara vin. In zilele de marti
si joi se face dezlegare la untdelemn si vin. Mai mult, sambetele si duminicile,
pana pe 20 decembrie inclusiv se dezleaga de untdelemn, peste si vin.
Daca in zilele de luni, miercuri si vineri Biserica Ortodoxa praznuieste
vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, crestinii pot
consuma untdelemn si vin; iar daca hramul bisericii sau vreo sarbatoare
insemnata in calendar cu cruce rosie rosie atunci se face dezlegarea si
la peste. In zilele de marti si joi credinciosii pot consuma peste, vin
sau untdelemn. In ziua de Ajun se mananca abia seara si doar: grau fiert
indulcit cu miere, covrig, turte din faina si poame deoarece cu seminte
a ajunat si Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilor, care au prevestit
si asteptat Nasterea Mantuitorului. De Craciun, indiferent de ziua in
care cade se mananca de dulce. Se mananca untdelemn si se face dezlegare
la vin in datele de 16, 22, 23, 24, 25 si 30 noiembrie, dar si pe 4,5,6,7,9,
12, 13, 17 si 20 Decembrie, daca aceste zile cad lunea, miercurea sau
vinerea, deoarece in aceste zile Biserica praznuieste Sfintii mai importanti.
Se face dezlegarea la peste pe cand Biserica Ortodoxa praznuieste Intrarea
in Biserica a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent daca aceasta
sarbatoare va cadea miercurea sau vinerea. Daca doriti cateva sugestii
de retete cu peste avem o colectie din care puteti alege ceea ce vi se
potriveste. De asemenea, credinciosii pot manca peste in zilele de luni,
miercuri si vineri ale acestui post, doar daca in aceste zile cade hranul
bisericii din enoria noastra. Nu in ultimul rand, se face dezlegare la
peste in zilele cu sfinti insemnati, dar si in zilele de 16, 22, 23, 24,
25, 30 Noiembrie si 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie daca zilele acestea
cad Marti sau Joi. Cu atat mai mult, cand Martea sau Joia se intampla
hramul bisericii. |
|
